Azi am fugit la apă. Să adunăm pietre și mormoloci.
Ai pus capcană dintr-un pahar și-ai așteptat să vină peștii la firimiturile de biscuiți. N-au venit.
Apoi ai sărutat copacii. Mai ales pe cel care ningea. Ați țopăit amândoi prin iarbă să prindeți puf zburat de vânt.
Ați desenat pietrele adunate. Andrei l-a desenat pe tata, eu v-am făcut mașinuțe, o mare, un munte, casa bunicilor, un magazin, și alte clădiri-pietre, v-ați plimbat prin orășelul din iarbă.
Tu ți-ai făcut un talisman. Mi l-ai dăruit mie să fiu fericită. Mi-ai dat și-un copac. Tot ca să fiu ceamaifericitămămică.
Sunt, dragii mei, cu voi sunt cea mai fericită!
Cu voi e simplu, e magic, e ușor, așa cum ar ninge în mai!
Ce frumuseti fac sufletele frumoase! Roxana, multumim ca ne arati frumosul dintr-o clipa! Unde aveti locuri asa frumoase: si rau, si dealuri, si ratuste si oite?
RăspundețiȘtergeresunt peste tot, peste tot!
RăspundețiȘtergere