libertatea începe
într-o pădure de mesteceni, langa malul Bistritei, cu nisip cald printre copaci, acolo unde stai dezbrăcat pescuind cochilii sparte de melci și fugărind broscoi somnoroși
libertatea începe într-o amiază de primăvară, lângă mamașitata, entitatea de siguranță, cea zâmbitoare blând de după o carte sau de dup-o cafea sorbită din cana cea mare, cu flori de cireș.
libertatea e-atunci când alergi după rațe sălbatice în apa călduță în care s-au răsturnat norii corăbii, atunci când aduni mormane de pietre și bețe, atunci când îți faci gard în jurul curții tale de nisip încălzit, în jurul unei curți în care încap o soră și-un frate și-un excavator răsturnat,
libertatea se-nvață acum și aici, zi de zi, e ca și cum ai respira aer curat, ca și cum ai fi ușor și bun și curgător ca o apă, liber să cânți, să te ascunzi, să spui povești, să stai în cap, să râzi fără motive, ah, dulce libertate a copilăriei fericite, în care și noi evadăm!
asta e cea mai mare lecție pe care v-o dăm, o școală diferită, o sală de clasă schimbată, o cunoaștere care va rămâne acolo, în sufletul vostru, caldă, ca o zi de primăvară în care vântul dansa prin frunzele tinere de mesteacăn
să rămâneți așa, mereu și mereu, liberi, ușori, curioși, mirați de tot și de toate!
semnat,
mamașitata
.JPG)
