Nu-mi plac oamenii care te bagă, fără ca tu să vrei, în intimitatea lor picantă. Adică cei care vorbesc la telefon tare, zgomotos şi cu lux de detalii personale. Merg aproape zilnic cu autobuzul şi am parte de conversaţii colorate, în funcţie de problemele trăncănitorilor, aşa încât, când cobor, pot jura că ştiu ce fac sau ce-au făcut câţiva necunoscuţi, mai bine decât aş şti veşti despre fraţii mei, care-s departe.
Ieri, am aflat într-un autobuz pliin, cum se face mazărea. O mămăiţă de la ţară, îşi ţinea pungile între picioare, şi telefonul mare îl ţinea cu amândouă mâinile. Şi-a ajutat fata sau nepoata să gătească mazăre. Se auzea şi dacă mergeai pe lângă autobuz, cred. Deci,..neapărat sî laşi carnea să şiarbă ghine, cî dacî nu-i şiartă şî pui mazărea, rămâne tari. Adică, a se fierbe carnea bine, până e fragedă.
Azi în autobuz, nu a fost sunat nimeni, happy me, în schimb, am nimerit în mijlocul unuor copilaşi de la casa de copii, care erau duşi în oraş. Erau murdari pe mâini şi pe hăinuţe. La geam, stătea un băieţel de vreo 7 anişori, trist şi tare frumos. Avea pielea albă, senină şi nişte ochi însinguraţi de mi se rupea sufletul. L-aş fi luat în braţe, chiar acolo. Nici măcar nu râdea când ceilalţi se băteau cu baloanele de la mcdonalds.
Câtă profunzime într-o privire de om mic...sunt sigură că peste ani nu-şi va face viaţa publică, vorbind tare la telefon şi dând lumii detalii despre intimitatea lui.
haha, ai fost nostima in exprimare, de fapt asa e, stiu si eu, ca-s de-a ta!
RăspundețiȘtergerehmmm, daca stau bine si ma gandesc, totusi, as prefera inca o convorbire despre cum se face fasolea sau ciulamaua, decat sa vad suflete goale de copii cu ochi tristi sau copii tristi cu priviri goale
Cred ca era haioasa tare mamaita, cum tinea ea telefonul cu amandoua mainile. Mie mi-ar fi placut sa ascult o asemenea reteta de bucatarie, nu stiu in ce masura as fi inteles, fiind totalmente lipsita de ureche muzicala, nu inteleg prea bine daca interlocutorul vorbeste moldoveneste sau ardeleneste.
RăspundețiȘtergereCand eram studenta, ma duceam in piata la cumparaturi, si ma tineam dupa vreo femeie cu fata de gospodina. De unde cumpara ea, cumparam si eu. La fel si daca nu stiam cum se gateste, mazarea de ex, intrebam vreao gospodina:))
Da, Adra, avea un motorola vechi...stii cum sunt batranii de la tara, ei nu folosesc lucrurile de noi, hainele de duminica, casa mare, ori vreo aparatura moderna, in caz ca o au, si atunci cand o folosesc o manuiesc cu grija, sa nu-i faca ceva s-o strice, asa si ea, tinea telefon parca era din sticla :) si vorbea tareee, adica normal pt cei de varsta a treia, daca tu vb tare cu el, ca nu aude, la fel vorbeste si el cu tine, desi auzi f bine:)
RăspundețiȘtergereAsa faceam si eu in alea tineretei bucatareli, ma tineam dupa oameni in piata, sa vad ce cumpara, daca luam varza, o intrebam pe tanti ce mi-o vindea si cum s-o fac...si ce acrne merge mai bine, si care-i leusteanul si care-i pastarnacul, acum am mai crescut:)
Nu stii moldovenisme, hai pe la noi intr-o vizita, o sa-ti placa, e colorat tare peisajul lingvistic :)
Va imbratisam!
La mine in casa e amestecat cu cel din regat, al meu e din Tragoviste si in primii nostri ani aveam dictionar de regionalisme, acum stiu muulte regatanisme, la fel cum stiu si ce-i aia conopida si cum se face, nevoia si dragul te invata.