află vești despre noi

Copiii sunt cuminți, cât se poate, la prânz dorm amândoi obligați de-o mamă căpcăun, care le mănâncă picioarele și-i gâdilă până nu mai au aer de râs

Pe Eliza am tuns-o, ieri a fost master cheef în parc, a făcut gogoși din nisip pentru toți copiii, masa gogoșilor, i-am pus să le numere, unuia îi ieșeau 7, altuia 9, ei vreo 11

 Andrei merge prin casă ținându-se de ce apucă. Gângurește deja în propoziții mai lungi, mai ales când îl ceartă Eliza.
Mănâncă harbuz hlizindu-se la mine. Îl iubesc!

 Azi au fost prieteni, au desenat împreună. Fata a făcut o casă, și drumul pe care-a plecat tata cu mașina, și pe noi două în bucătărie cum facem mâncare. Mai nou, ne desenează și gene.

Eu am făcut sirop de zmeură, ziua spui că-i un bombardament de jucării prin casă, le strâng, dar cât m-am întors pe-un picior, ei le împrăștie, le este dor de tine, știu asta, Andrei se uită după mașini și te strigă tea-tea, brrm, brrm, iar Eliza pur și smplu nu vorbește de tine, semn că îi e dor.

și mie îmi este,

 te păstrez printre gene, că acum am gene lungi dintr-un creion verde închis