domnul de pe bicicletă

ieri dimineață m-a oprit un domn de pe bicicletă, stați puțin, stați puțin, mi-a zâmbit,
 era încă tânăr, îmbrăcat elegant, sunt ai dumneavoastră copiii?
ai mei sunt! dar ai cui să fie? l-am luat cam în zeflemea și-am dat să trec mai departe,
doamna mea dragă, ești mămică, să nu uiți să spui rugăciunea părinților pentru copii!

hmmm? l-am privit lung,
 că ajută tare mult, ai să vezi, și eu sunt părinte și am o fată ca tine!

da, mulțumesc, să fie sănătoasă fata, și matale la fel!

m-am îndepărtat, el îmi făcea cu mâna de pe bicicletă, să nu uiți rugăciuneaaa!

m-am gândit un timp la asta, cum de m-a oprit pe mine, o fi fost vreun înger pe bicicletă, cu zâmbet cuminte, trimis cu mesaje?

și oare știu eu vreo rugăciune a părinților pentru copiii lor? oare o spun dimineața și seara? sau, vai mie, nu știu nimic?

dar toate nespusele mele?

și temerile, și visurile pentru ei nu sunt rugăciunile zilnice? și alintatul, iubitul, grija, încordarea, nu sunt rânduri dintr-o rugăciune a mamei pentru copii, una lăuntrică, spusă mereu, și mereu, încă înainte de naștere, ascunsă, o dorință neîntreruptă ca acolo, undeva sus, Cineva să aibă grijă,
să mi-i țină sănătoși și înțelepți în toate și buni cu cei din jur, iertători și miloși

să nu cadă, să nu răcească, să nu sufere, să nu se lovească, să nu plângă....

nu sunt cereri către o preaputere
 mai presus de puterea mea omenească, de mamă...

oare știu rugăciuni pe de rost ?

sau orice respirație de mamă e în sine o rugăciune, oriunde mergi, în orice moment...

nu le pot face pe toate pentru ei, nici  nu pot ști ce va fi mâine, sau poimâine,

nici în alte zile,

doar aș vrea să fie toate bune,

aș vrea să fiu pentru ei un uriaș care să-i apere, să-i păzească, să-i îndrume...

dar sunt în sinea mea atât de mică, de om aici pe pământ

și am nevoie de alt uriaș, un uriaș mai uriaș decât mine, să ne apere și să ne păzească pe toți, pe noi, părinții, pe ei, copiii, acum, și mereu

Tu Cel Ce dai hrana pasarilor cerului, Cel Ce pazesti floarea ce rasare in mijlocul stancilor, Parinte a toata lumea, binevoieste a ingriji si de copiii mei, ca sa poata fi fericiti si in viata aceasta si in cea viitoare.

ce poți cere mai frumos și mai mult pentru ei decât să fie fericiți...!

așa să fie!