Jurnal de mare (I). Cuvintele

Ziua 1

Andrei vede marea pentru prima oară. E fascinat de ea. Înoată în patru labe de pe nisip la apă. Ca un crab.

Pe șezlonguri mămici care alăptează. Buun.

Conversat c-o mămică din Polonia. Băieții noștri se joacă cu două greble.

Luna rotundă peste valuri. Mare albă. Plimbat pe faleză, el învelit în hanoracul meu. Din loc în loc difuzoare cu muzică lounge. Sea music. Pescărușii merg pe lângă căruțul nostru. Ni s-au desfundat nasurile, răcelile.
Noapte bună, marea!

Ziua 2

Munte și pădure în spate. În față,  vapoare. Duni. Nessebarul. Turcia mai departe. Apa albastră, albastră. Și stânci direct în apă. Iubesc stațiunea asta.

La discoteca copiilor Andrei dansează vesel. Se uită în sus la ceilalți și se bâțâie pe loc. Muzică de pe vremea noastră. Informăăăăr!

Eli mănâncă tacticos cireșe. Le ronțăie ca un șoarece de jur împrejur. Rămâne c-un sâmbure agâțat de-o codiță.

Seara se dă în mingea de pe apă. 10 leva. Aseară a avut biletul cu nr.5. A stat la rând până s-a băgat în balon.

Îi arăt fetei o corabie cu pânze. Îi spun că e plină cu pirați. Nu mă crede deloc.

Luna galbenă la orizont. Pe cer o stea care cade. Cineva spune în engleză că e un meteorit. Lumea adunată se uită după el. Cade în apă.

Ziua 3

În lift o rusoaică vorbește cu Eliza. Eliza zâmbește, nu înțelege nimic. Mama, doamna aia vorbea: nea, nea, nea, na, na...!

Andrei are 11 luni fix.

Cules scoici, scoici mai puține ca la alte mări. Plaja e coborâtă din munte, e mai mult pietroasă. Cules pietre cu model. Detectivi pe plajă cu lopățelele după noi. Pietre negre cu linii albe, și invers, albe cu dungi negre.

Eliza geloasă pe Andrei. I-a ascuns pălăriuța, na, să faci insolații!

După amiază la Nessebar. Dragostea mea. Cumpărat jucării și rahat. Plus alte dulcegării. Cetatea frumoasă, ca acum 4 ani.

Oare cântărețul meu la mandolină mai este aici? Sau nu mai este deloc?

Făcut aceeași poză ca acum câțiva ani. Cu vapoarele în spatele nostru.  Atunci doar cu Eliza în brațe, acum cu amândoi. Oare o să mai venim aici pentru o poză cu 3 copii? Nuu, poate cu primul nepot o să venim, îmi spune el.

Înghețată într-un cornet mare cât o pălărie de chinez. Delicioasă!

Miros de pește, de nadă, de lemn ud. Bărci și pescari cu ochii verzi.

Mașinuță cu baterii. Fugărit copiii după ea prin toată camera.

Ziua 4

Plajă. Minunat. Tata le-a făcut o piscină în nisip. Când vine marea, le-o umplă cu apă. Andrei fericit. Ca un purcel maro cu dinții albi la noi. 7 dințișori.

Eli vrea să oprească apa să nu-i strice un castel. Stă cu mâinile întinse. Mama, nu poți opri marea! Ba pot, opresc numai valurile astea!

Mâncat rahat.

Vrem să trimitem un mesaj pe apă. Într-o sticluță de la duș. Eliza râde, îi place ideea. Eu vreau să scriem Hellooo! Și apoi ceva pacifist, de genul Be good, Love! Ea vrea altceva: de la Eliza și mama ei Roxana, de ziua mării noastre! Adică de ziua când am fost noi la mare.

Hotel englezesc, dar plin de ruși.

Colecție de ponei cumpărați de aici. Ponei în căsuțe, au nume și culori diferite: Ariana, Sunny...îi poartă cu ea prin stațiune și căluții vorbesc: Davai, davai!

Lifturile. Ori nu merg, ori merg prea repde.

Mâncare bună. Copilași la toate mesele. Bebeluși stereo. Ai noștri se mofturesc pe rând, ca la curentul alternativ, zice el.

Andrei-Guliver în lumea scoicilor aranjate de Eliza într-un orășel.

Eli cu ochelari de soare roșii. Mănâncă înghețată. 4 feluri amestecate într-un cornet.

Prietenie slavă, adică trei fetițe bălăcindu-se în Marea Neagră. Una e Eliza.

Prietene cu nume rusești: Sonia, Veronica, Martina. Mamaa, pe fetița asta o cheamă ca pe Moș Martin!

Eli urcat în lift și plecat liftul cu ea. Am găsit-o la recepție cu tot staful pe lângă ea întrebând-o în engleză cum o cheamă. Ea cu lacrimi de crocodil.

Petrecere cu pirați. Thursday. Întrebăm un animator când e petrecerea. Nu știa zilele săptămânii în engleză. S-a uitat pe afiș, s-a uitat, ăăăă, și ăăăă, apoi ne-a răspuns: Its not today! Ok!

Seara Eliza se uită la Mașa pe gps-ul de la mașină. Încântată în intimitatea ei. Andrei nu are voie.

Mamaa, vreau un desert! Ce vrei? Înghețată? Nu! Vreau un desert de mâncat, nu de lins.

Luna după nori. Norii cu margini galbene, filigran de aur pe cer.

Ziua 5

Pe plajă. Lopățele, muci, castele, fericire.

Kindergardenul din capătul stațiunii. Grădiniță internațională. Eli zice yes și yes și yes. What colour do you like? Yes!

Acum 70 de ani ne băteam ca proștii, acum stăm la piscină ruși, nemți, români, englezi.

Timp de reamintit limba rusă.

Doi tineri cu plase cu scoici. Uite, vreau și eu scoici așa de mari. S-au băgat în mare după ele, a înotat el și i le-a adus! îi spun eu. Ei sunt singuri. Ei n-au copii, de asta au scoici. Noi avem copii și n-avem scoici, îmi spune el.

Totul e dublu. Îmbrăcat, dezbrăcat, hrănit, spălat, alintat. Înmulțit cu doi.

Un copil de-o mână, celălat de altă mână. Spre apăăă!

Cu Eliza în mare. Soarele ne arde pe umeri. Ea are codite. O iubesc!

Cu săracii bulgari de pe terase nu trebuie să vorbești într-o engleză pură. Is there any place around here where we can have a snack, cause we`ve missed the lunch? ĂĂĂ, or something to eat? Abia la EAT au reacționat, au înțeles. Poți vorbi și prin gesturi. E mai ușor. Te freci pe burtă că ți-e foame. N-are rost să-ți construiești fraze prea alambicate.

Andrei mai poartă haine de la Eliza. O șapcă roz. Rusoaicele: devoșka, devoșka! Net, ătă malicik, intervine mama lui.

În lift, câte-o divă bronzată și parfumată. Conversează cu Andrei. Andrei se uită râzând la ta-su. Ta-su la Andrei aprobator.

Jos, în hol, tapițeria fotoliilor e grena cu versuri în latină. Mi-e dor de Thomas Otten-Dulciate. Eliza ne pune zahăr în ciocolata caldă. Nu o mai poți bea de dulce.

Andrei râde prin somn. O fi de la pescărușii pe care i-a fugărit pe nisip?

Ziua 6

Vitamina D3 cu ulei de cătină. Pic, pic, înainte de plajă.

Hai să ne-mpărțim copiii! Sunt perfect divizibili la 2!

La Nessebar, la jucării, o fată mă întreabă cât are Andrei. Îi spun că 11 luni, ea zice că arată mai mare, bat iț okei! Gărls prifer big boi! îi mai spun în românește  că seamănă cu bunelul lui;  ea, yes, yes!

Eliza se joacă cu ta-su cu pietrele. Mamaa, facem un Stonhengi!

O nemțoaică de 70 de ani completează rebusuri pe șezlong.

Eliza întreabă copilașii: Kak tibia zavut? Vasili! Vasili!

Colier de scoici pentru Andrei.

Fluturi pe plajă? În spate e o pădure!

Aș face macro-uri la scoici. Dar ăsta e deja un lux de timp.
Ase vose me mata, am innebunit de la melodia asta. În original, mixată și remixată.

Andrei mănâncă nisip și  țâț cu nisip sub prosop. Mai scoate capul să-l vadă cei din jur. Râde.
Un tătic englez și-a îngropat copilașii în nisip. Pe toți 3. Veselie blondă și pistruiată.

Săpun de trandafiri. Parfum de trandafiri.

La discoteca copiilor Andrei dansează. Cowoboy și luminițe verzi.

Aer. Aerosoli. Aer.

Ziua 7

Copiii negri cu dinții albi. Bau!

Mama, du-mă să mă împrietenesc cu fetița aia, că poate nu știu ce zice! Mama în acțiune: Hello, what`s your name? Mă cheamă Mașa! Uite, Eliza, vorbește românește, vino! Nuu, eu vorbesc moldovinește, zice Mașa. E o dulce.

Pe plajă, tarantele de copii. Cu gura mare ca la pokemoni.

Compot, clătite, compot, clătite.

Andrei se joacă cu scoica mea de la gât.

Am trimis mesajul din sticlă până la turci. De ziua mării noastre. De la măriile sale, Roxana și Eliza, fiice de răzeși. Să se știe cu cine-au luptat.
Inventat amândouă un cântec despre mare și scoici. Cu refren de la-la-la-la-la! Îl cântăm pe sub pălării.

În camera de la hotel zboară zâne inbizibile, zice ea.

Valuri, vapoare, clipocit. Cred că mi-aș lăsa clona pe-un șezlong.


Pictat tricouri. O girafă pe un curcubeu.

Apă caldă, alba, înspumată. Eliza intră și iese. Ca o Afrodită. Bălăceală deplină.

Mergem spre casă. Copiii dorm în spate. Am plecat la mare cu luna plină, ne întoarcem cu luna pe trei sferturi. Cine-a mâncat luna cât am stat noi la mare?

O săptămână dragă. Amintiri cu miros de alge, de soare, de păstrat!