seri. miei. copii. fugăreală. miros de iarbă.
- uite, Eli, un tanc, hai să-l vedem de aproape!
- ce e ăla un tanc?
- o mașină de război!
- ce-i ăla război!
of,
draga mea, dragul meu, mai bine că nu știți, mai bine că suntem aici împreună, în pace, și vă pot vedea, auzi, mângăia, vă pot șterge nasul și mâinile în care-ați adunat căcăreze uscate de oaie crezând că sunt comori, vă scutur flori albe în cap, iar voi țopăiți de bucurie că ningeee, ne alergăm prin tranșee jucând un joc de-ascunselea, inocent, târâș pe burtă, ne căutăm...și ne găsim...teferi, sănătoși, bucuroși...
ce bine că suntem aici și e pace!
o
pace
cu
seri. miei. copii. fugăreală. miros de iarbă...
Doamne, e atat de bine ca e pace, cum nici nu ne inchipuim.
RăspundețiȘtergereDeisebit de emotionanta postarea ta... Sunteti superbi! Pupici
RăspundețiȘtergereesti numai potrivita de ambasadoare a pacii in lume. Doua vorbe de le scrii si se coboara linistea si binele.
RăspundețiȘtergereMa bucur mult ca ai revenit, te citesc cu drag. Frumoase locuri, frumoase cuvinte!
RăspundețiȘtergere