AZI

de-aș putea opri timpul...acum și aici, să nu mai creștem, să ne ascundem într-o țară magică, fugărind pisici tarcate, hrănind zânele cu sarmale din frunze de-arțar, înșirând castane, descântând melci surzi, desenând cu bățul mandale, vag, a lene și cald, numărând norii căzuți în apă, suflând în bărci cu frunze,

 de-aș putea opri timpul aici și acum, la masa asta a toamnei...cu mușchi, gândăcei curioși, rumeguș, frunze, ciuperci, să rămânem copii, ei ai noștri, noi ai altora, cu ei, printre ei, de-aș putea...

 

 

 

 

să nu se oprească freamătul, foșnetul, bucuria, tic-tacul ce ne ține aici, uniți, împreună, să nu se termine niciodată, nicicând...

 

 

oh, de-aș putea...