Copiii sunt scumpi

Cand am putin timp liber ma uit la vecini, pe blogurile mamicilor de peste oceane si vad la profilul lor un chip vesel, cald, odihnit sub care scrie happy mother of six children si alte asemenea frumuseti...












Visez la 3, 4 copii, sa-i cresc intr-o casa mare, sus cu odaite mici, colorate, jos cu living luminos in care sa luam pranzul la masa din mijloc, cu gradinita in care sa plantam flori, sa ne udam cu apa, sa ne facem leagane, sa am timp sa-i cresc eu cu mana mea si nu alti profesori frustrati si fara bani...cu societate umana, modesta, bine crescuta si saritoare, cu buget potrivit unei lumi potrivite.






Nu o sa traiesc toate astea, la noi e criza cu taiere de indemnizatii, la noi copilasii nu au doctori si profesori pasionati, nu au sali de cursuri calduroase, nu au locuri de joaca...







Nu sunt o pesimista de felul meu, nu vreau sa devin, dar sunt zile in care visez la o viata tihnita, fara stiri, fara crize, undeva in Australia sau in Canada...sub soarele unei veri indiene fara sfarsit, fara griji, fara proteste.





Azi mamicile au facut greva, pe o pancarta scria:
Cu borduri si sali de sport
o sa-mi cresc copilu-n cort!



L-as creste si-n cort, pe o pajiste verde...dar cine stie peste cativa ani ce lozinci vor mai striga fetele si baietii nostri.



Nu-mi place politica, stiu doar ca nu e drept sa platim nesimtirea altora. Cu cateva biberoane de lapte nu se acopera furaciunile burtosilor din fruntea tarii.






Pacat!