De câteva zile Eliza se joacă prin casă cu umbrela deschisă. Se plimbă cu ea dintr-o cameră în alta, se uită la Tom şi Jerry stând pe pat, sub umbrelă, aseară a vrut să doarmă sub ea.
E curioasă de toate interjecţiile pe care le aude. Dacă îmi aduce vreo operă de-ai ei din jucării, eu îi spun: aaaaa, ce frumos, apoi mă întreabă serioasă, de ce-ai spus aaaa?
La fel întreabă şi la ohurile şi ofurile mele, de ce spun aşa, oh...şi of...şi aha...şi explică unui copil de nici 3 ani că eşti mirată, bucuroasă, curioasă, nervoasă...
Pentru gânduri liniştite, prietena mea mi-a recomandat Rahmaninov. E mai bine. Mă ajută şi Eliza cu bunătatea şi cuminţenia ei.
Lucian e în fiecare săptămână la Constanţa, ne-ar lua şi pe noi să vedem marea.
Oare cum sunt plajele în ianuarie?
Sunt triste. Hmm, ce sec suna, dar nu va doresc sa le vedeti! Doar daca locuiesti intr-o casa foarte calduroasa si bine izolata.
RăspundețiȘtergereSau pot fi si superbe atunci cand e ger cumplit, iar apa marii ingheata pe pietre... Si e soare cu dinti... Vorbesc si eu din amintiri :)
Nu vrem la mare iarna, adica eu si aparatul meu foto vrem :), dar cu Eliza nuu, sigur va vrea castele in nisip si bagat in apa, macar asa, putin, si pe unde scot camasa?
RăspundețiȘtergereLa primavara...ce zici? ne vedem la o promenada?
Mi-am dat seama ca era vorba de ap foto :)
RăspundețiȘtergereIn ianuarie 2006, marea a inghetat. Asa mi-as fi dorit sa o vad, oamenii mergeau pe marea inghetata. E un fenomen destul de rar. Dar nu m-am riscat, F era micuta-micuta, in burtica la mine.
Sigur ca da, cum sa ratam asa promenada?!