fiecare înger are o planetă

drumul de la grădiniţă plin de frunze, e numai toamnă, nu? eu nu cred că mai ninge...

cer colorat, portocaliu şi albastru, ştii, acolo sus stau doi îngeri pictori, şi unul pictează cu nişte culori, altul cu altă culoare şi se amestecă...au pensoane mari, pentru norii mari, şi pensoane mici pentru norişori

e într-o mare dragoste nouă, planetele, ştie care şi cum sunt, a văzut ea un screensaver frumos, iar planeta noastră e albastră şi mică,
acolo, după nori sunt şi planetele şi îngerii, nu? 

ar vrea o rachetă, micul meu prinţ!

desenează orice, aseară am făcut oameni de zăpadă, i-am agăţat, se leagănă pe sub ochişorii lui Andrei, sau Andrei pe sub ei, în braţele mele...

noi suntem mici, mici, pe Pământ... ca nişte omuleţi... nu ne vedem din cer...

draga mea, te iubesc, cu întrebările tale despre univers şi de ce, şi de cum, şi de unde...

aşa e,

 suntem într-un mare cer, pe o planetă, în nişte căsuţe, nişte omuleţi mici, cu nişte omuleţi mici, mici de zăpadă agăţaţi deasupra noastră...