The true mystery of the world is the visible, not the invisible!
Oscar Wilde

vineri, 12 martie 2010

Wonderland



6 lucruri imposibile la care sa te gandesti inainte de micul dejun

la cate cuvinte cu M stii: marinimie, miracole, magie, MULTETE
la cum e sa fii pe palaria lui Jonny Deep (Palarierul Nebun) si el sa-ti spuna povesti
la cat de frumos e sa-ti bei ceaiul “imaginar” cu prietenii si sa barfesti autoritatea nesuferita
la faptul ca daca visezi prea mult si esti dus cu pluta inseamna ca esti un om bun
la cum ar arata wonderlandul meu daca as cadea intr-o gaura de iepure???
la cum e sa traiesti in tinutul Reginei Albe cu pomii mereu infloriti

Da, am vazut Alice in Wonderland, regizat de Tim Burton.
Pentru a spori box-officeul ca am descarcat de multe ori filme de pe torenti, pentru atmosfera unui film la cinematograf, bineinteles...si pentru ca acum 2 ani nasterea Elizei m-a prins citind Alice in Tara Minunilor.

Nu fac o recenzie a filmului, sunt destule pe siteurile de specialitate, nu vorbesc nici despre Jonny Deep care joaca minunat, nici despre regizor si alte filme de-ale sale.

Povestea lui Alice e alta, acum e o tanara care simte presiunea celor din jur si fuge in Underland (Wonderland), la fel cum o facea si in copilarie. Filmul e despre cautarea identitatii unei fete, gasirea acelei masuri perfecte pentru a te potrivi contextului lumesc, nici prea mica, nici prea mare, acel the right size care te ajuta sa te regasesti si sa-i regaseti pe cei din jur. Transformarea ei din nu e Alice…in aproape Alice si apoi…in Alice - campioana.

Nebunia si imaginatia, ilogica, prietenia si curajul ca supravietuire a sufletelor nobile si bune.

Imaginile sunt foarte frumoase, era pacat sa nu fie ecranizarea 3d. As fi vrut ca ceremonialul ceaiului sa nu fie atat de rapid prezentat…si nici dansul palarierului despre care se facea mult tam-tam, mi s-a parut pe alocuri ca s-a cam grabit Tim Burton. Filmul m-a captivat, nu am zburat prin padurile Pandorei (Avatar), recunosc, dar am savurat metaforele si simbolurile.

In sala erau si copii. Abia astept anii in care voi merge la filme cu Eliza si apoi vom discuta despre ele.

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu