The true mystery of the world is the visible, not the invisible!
Oscar Wilde
Se afișează postările cu eticheta anotimpuri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta anotimpuri. Afișați toate postările

luni, 26 martie 2012

spring activity

plantează un copac împreună cu copiii!

  
tai mustăţile, pui cu altoiul spre nord, faci un muşuroi cu apă, acoperi cu pământ, tai la 80 de cm. şi gata, în 3 ani ai fructe.

Andrei şi Eliza au plantat vişini şi cireşi.
Bucuria ei, cum îi punem, cum cresc, când cresc,
şi bucuria lui că a mâncat pământ şi iarbă.

După amiază simplă şi fericită de primăvară!

miercuri, 15 februarie 2012

suntem tot aici

pierduţi la polul nord
siberian îngropaţi în apartament
groenladă sub ferestre 
şi alb peste tot



noroc de Eliza, doctoriţa noastră, umblă cu trusa ei roşie după noi, nu cumva să ne apuce durerea de inimă sau depresiile


sâmbătă, 4 februarie 2012

You may say

I`m a dreamer!


Săniuţă albastră, tată cârtiţă cu lopata să ne facă labirint prin zăpadă, de fugărit prin labirint, castele cu steag din frunzuliţe, bobiţe, zăpadă făină, uşoară, de nu se prinde rostogol, nici bulgăre, copaci cu scări pentru veveriţe, case fără vrăbii acasă, bujori, ai mei, ai ei, preţ de aproape o oră, preţ de-o bucurie, de pus la amintirea zilelor.













 mi-a plăcut omul nostru de zăpadă în stil John Lennon!

duminică, 8 ianuarie 2012

noi pe 8 ianuarie

8 ianuarie

zi prin oraş, covrigi cu mac, cărţi noi pentru ea şi creioane colorate în cutie mică, de ţinut în mână tot parcul,
amiază cu 7 grade, obraji rumeniţi pe tavă ca două pâini calde



soare sus, timid, 
soare jos, din conuri, 
de încleiat mâinile a răşină aromată


noi două şi un mesteacăn


şi
Alinabalerina


prânz la bunici, îmi place acolo, mă simt mai uşoară de 2 copii, Eliza ţopăie pe paturi, Andrei e în braţe la tataie, eu citesc în picioare, rezemată de biblioteca lor veche, autori români neştiuţi, fraze la întâmplare, e relaxant, e uşor, copiii sunt ocupaţi şi e bine, momentele noastre de inspirat, expirat, la o cafea cu lapte


spre seară, filme, de-ale lui, cu hannibal, canibal, noroc de Anthony Hopkins, printre preferaţi,
dar nu mai vreau filmele tale! 
nici eu pe-ale tale, franţuzeşti, şi spaniole, şi IMAX-uri, aici nu ne potrivim...

dar ne potrivim la crescut copiii ăştia dragi, 
asta e tot ce contează!

duminică, 27 noiembrie 2011

şedinţă foto

de noiembrie pe sfârşite, frunze grămadă, maroniu foşnitor, alunecos, pe sub brumă cu soare

ne-am făcut fotografii,

eu lui,
suflet mic, curios, ce e cu-atâta zarvă, surioarăă, vreau şi eu să alerg, ia uite şi-un băţ, foş, foş, ghetuţe cu glas...


eu lor,
copacii mei dragi, oricând, cu frunze şi fără, înalţii, suitorii spre cer, ameţitorii...


eu ei,
ţopăială de nimfă, gros îmbrăcată, subţire, aceeaşi alergătură, plăcere, frunziş, jucăuş, de trăit zgomotos, cu strigăt, ascuns şi găsit pe după copaci


 eu lui,
cel bun, preabun, cu braţele pline de copii, atent la căzăturile fetei şi la întrebările mele despre cuantică, pentru că nu vreau să murim...niciodată...


 ei mie
pe sub pălării, vorbe de mamă, a lor, prietenă, de ţinut lângă piept, alintat, plângăcit lângă dânsa...


eu lor
frunzelor, uite, Eli, cum zboară, le vezi?
da, parcă e zăpadă de toamnă, dansează, hai să le prindem...


şedinţă de fotografiat suflete,
bucăţele de suflete, vii, ameţitoare, rotitoare, tica, ta, tica, ta, pe sub piele, ritm de ţinut împreună unul şi celălalt, amândoi, tustrei şi toţi patru...

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

al cincilea anotimp

a vrut să picteze copaci pentru fiecare anotimp


 al cincilea anotimp, Crăciunul!


apoi i-am înşirat la geam să-i vadă motanul alb, mare critic de artă

Miau!

marți, 8 noiembrie 2011

carusel galben

Andrei e fascinat de mesteacănul din faţa geamului,
stă minute în şir şi se uită la culorile care se mişcă

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

toamna asta

după grădiniţă, fugă prin parc

 căciuliţă făcută de mama


culori şi culori


ghetuţe vesele şi joacă prin frunze

ochişori verzi, întrebări, noiembrie posac, soare-n vârf de nuc, eu şi ea...

joi, 13 octombrie 2011

Răceală. Orez. Vis

Aseară a făcut febră şi noaptea a visat.
 Mi-a spus în miez de noapte că ea nu mai închide ochii să doarmă, că a visat urât.
Eram într-un parc cu trenuri şi l-am pierdut pe Andrei. Şi l-am căutat prin iarbă, pe leagăne...şi trenurile aveau ochi şi dinţi urâţi (de la locomotivele Thomas o fi?) şi-a plâââns, draga de ea...

Ca să uite de vis, a stat acasă, am băut ceai cald, am colorat orez şi-am făcut copaci de toamnă.

doi,
unul pentru ea, unul pentru frăţiorul ei mai mic, găsit şi binemersi în braţele mele

Si apoi le-a pus la expoziţia ei de toamnă cu muci şi tuse behăită



Dar cât de rău ne-a fost aseară, zău că mandala asta colorată, spiralată, ne-a înseninat ziua!

Dimineaţă a plâns că nu o las să meargă la grădiniţă, la prieteni, că făcea şi enlgezaaa...

dar am învăţat împreună anotimpurile în engleză
I love my AUTUMN!

şi...visele nu sunt adevărate, draga mamei!