The true mystery of the world is the visible, not the invisible!
Oscar Wilde
Se afișează postările cu eticheta de-ale Elizei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta de-ale Elizei. Afișați toate postările

luni, 23 aprilie 2012

brioșe cu brio

Ca s-o țin ocupată, o iau cu mine la bucătărie, e bine că-i place acolo.
La prânz a făcut brioșe simple, că tot aveam o formă din silicon pe care n-am folosit-o niciodată, că e prea mică,
 și s-a gândit s-o folosească ea, mai ales că e numai bună,
 4 porții pentru fiecare câte o bucată.


Le-am mâncat în parc pe iarbă, hhhmmmm, chiar bune!
Ta-su era mândru că nu vor muri de foame în caz că vor fi singuri acasă, și-a lăudat-o:
Eliza, ți-au ieșit niște brioșe tare bune!
Mulțumesc! a mustăcit ea.
 Ba a și mâncat porția ei toată, ea care nu mănâncă dulciuri de casă. Poate că a fost muncită chiar de dânsa?



Azi nu  avrut la grădiniță. Ne-am plimbat prin parc și-am văzut lumea printr-o lentilă roșie. 
Cerul mov, florile galbene erau portocalii, Andrei indian, totul era mai frumos,
 năzdrăvana mea!


și...

Săru`mâna pentru masă!

marți, 6 martie 2012

evoluţie

mai demult, demult: 
mama, cum am venit eu la voi, unde am fost înainte?
păiii, ai fost îngeraş şi te-a trimis doamne-doamne aici la mama şi la tatăl tău...zic eu şi povestim cum a ales-o dintr-un grup de îngeraşi şi a trimis-o la noi, mai întâi în burtica mea, apoi doctorul a ajutat-o să iasă, a fost bebe mic, ca Andrei...şi tot aşa...

între timp...
se uită cu Lucian pe atlase, pe enciclopedii pentru copii, şi vorbesc despre alte versiuni

azi:
mama, mai ţii minte când eram noi în cer îngeraşi şi ne-a trimis doamne-doamne pe pământ şi am fost gorile prin pădure, apoi am fost oameni?!

tot despre evoluţie:
m-am săturat să fiu tot copil, vrea şi eu să fiu om!

astea în timp ce coloram felicitări pentru bunici, mătuşi

  
love you, my sweet monkey, angel, child!

marți, 3 ianuarie 2012

oracol de fetiţă mică

3 ianuarie

Lucian e din nou la muncă, am rămas în echipă de trei, eu şi copiii. 
Ea e cuminte, desenează, asta când nu se moftureşte din orice, semn de gelozie din senin, şi atunci scârţie, fata noastră e ca o vioară când plânge, auzi, ca o scripcă de lăutar beat dimineaţa...îmi zice el de la uşă când pleacă.

Încurajată, rămân cu ei acasă şi vorbim de toate: 
mamaaaa, ştiii....
culoarea mea preferată e bleo, şi numărul preferat e 3, iar animalul meu e girafa, litera mea preferată e N, iar obiectul preferat, preferat e telescopul, ţie ce culoare îţi place? şi care literă...şi ce animal? 

Apoi ieşim cu baloanele-afară, e cald.



 Te iubesc, draga mea!
e verde, şi M, şi elefant, şi bicicletă, şi numărul 8...

vineri, 30 decembrie 2011

de ce stăteau copiii cuminţi


ea îl picta pe el



 apoi mi-a zis nevinovată că e din filmul cu oamenii albaştri, doar că nu are coadă!



Avatarul meu drag!

joi, 8 decembrie 2011

fiecare înger are o planetă

drumul de la grădiniţă plin de frunze, e numai toamnă, nu? eu nu cred că mai ninge...
cer colorat, portocaliu şi albastru, ştii, acolo sus stau doi îngeri pictori, şi unul pictează cu nişte culori, altul cu altă culoare şi se amestecă...au pensoane mari, pentru norii mari, şi pensoane mici pentru norişori

e într-o mare dragoste nouă, planetele, ştie care şi cum sunt, a văzut ea un screensaver frumos, iar planeta noastră e albastră şi mică,
acolo, după nori sunt şi planetele şi îngerii, nu? 
ar vrea o rachetă, micul meu prinţ!

desenează orice, aseară am făcut oameni de zăpadă, i-am agăţat, se leagănă pe sub ochişorii lui Andrei, sau Andrei pe sub ei, în braţele mele...




noi suntem mici, mici, pe Pământ... ca nişte omuleţi... nu ne vedem din cer...

draga mea, te iubesc, cu întrebările tale despre univers şi de ce, şi de cum, şi de unde...



aşa e,
 suntem într-un mare cer, pe o planetă, în nişte căsuţe, nişte omuleţi mici, cu nişte omuleţi mici, mici de zăpadă agăţaţi deasupra noastră...

sâmbătă, 3 decembrie 2011

scriu ca mama

Andrei, trebuie să scriem o scrisoare pentru Moş Nicolae, tu ce vrei?
Scriu eu în locul tău, că eu sunt MARE şi pot să scriu ca mama!

duminică, 20 noiembrie 2011

i-am trimis

Am făcut spiriduşi şi i-am trimis spre Moş Crăciun, să-i amintească să vină la copii.


Ea şi-a scris pe foaie numele şi 3 ani, un 3 întors, să ştie Moşul de la cine-s spiriduşii, şi a fost foarte serioasă, aproape că auzeam zurgălăii şi renii de la polul nord. N-am îndrăznit să râd deloc de naivitatea ei. Moşul o să-i întâlnească pe cei 4 magnifici cu ciubote verzi, asta-i sigur.

 Magia stă într-un suflet de copil!

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

permutări de prietenie

aseară, târziu, în pat: eu sunt prietenă cu tata, tata cu Andrei, eu cu Andrei, mama cu tata, Andrei cu mama, mama cu mine...

love you, my sweet!

joi, 10 noiembrie 2011

conversaţii


- Andrei, eu sunt mai mare, şi ştiu mai multe decât tine, ştiu să număr, ştiu culorile, ştiu anotimpurile...

- Eu când vin de la grădiniţă, trec peste cărarea ferată...

- La grădiniţă este un băieţel cu ochelari care se uită tot timpul la mine, şi când mănâncă se uită la mine...

- Mâine dimineaţă o să ma uit pe geam, poate ninge...şi o să-ţi fac eu un brad cu luminiţe

- Tu nu ştii să citeşti, mititelule, eu ştiu mai multe poveşti, ce poveste vrei să-ţi spun?

- Când creşti mai repede să te joci şi tu cu mine?

vineri, 28 octombrie 2011

carnaval să fie!

am fost şi la halloweenul copiilor,
 adică o petrecere carnaval, unde copiii vin costumaţi, 
aşa a înţeles regina roşie a iepuraşilor


 şi-a dansat...




 şi-a dansaaaat...





 până când a fugărit-o (speriat-o) un Shreck


sfârşit!