brioșe cu brio

Ca s-o țin ocupată, o iau cu mine la bucătărie, e bine că-i place acolo.

La prânz a făcut brioșe simple, că tot aveam o formă din silicon pe care n-am folosit-o niciodată, că e prea mică,
 și s-a gândit s-o folosească ea, mai ales că e numai bună,
 4 porții pentru fiecare câte o bucată.

Le-am mâncat în parc pe iarbă, hhhmmmm, chiar bune!

Ta-su era mândru că nu vor muri de foame în caz că vor fi singuri acasă, și-a lăudat-o:

Eliza, ți-au ieșit niște brioșe tare bune!

Mulțumesc! a mustăcit ea.
 Ba a și mâncat porția ei toată, ea care nu mănâncă dulciuri de casă. Poate că a fost muncită chiar de dânsa?

Azi nu  avrut la grădiniță. Ne-am plimbat prin parc și-am văzut lumea printr-o lentilă roșie. 

Cerul mov, florile galbene erau portocalii, Andrei indian, totul era mai frumos,

 năzdrăvana mea!

și...

Săru`mâna pentru masă!

spring activity

plantează un copac împreună cu copiii!

  

tai mustăţile, pui cu altoiul spre nord, faci un muşuroi cu apă, acoperi cu pământ, tai la 80 de cm. şi gata, în 3 ani ai fructe.

Andrei şi Eliza au plantat vişini şi cireşi.

Bucuria ei, cum îi punem, cum cresc, când cresc,
şi bucuria lui că a mâncat pământ şi iarbă.

După amiază simplă şi fericită de primăvară!

Nafnaf, Nifnif, Nufnuf

adică cei trei purceluşi

sau ce poţi face într-o zi de duminică

Eliza a fost încântată de teatru, de scenă, de lojă, de spectacol.

Iar când lupul întreba unde sunt cei trei purcei, Eli striga repede: acolo, acolo!

Mai mergem!

Rost(ogol)

de castane,

gândăcei cu desene,

frunze-fluturi galbeni, zburători şi sfârşit de răpciune, cald, fără ploi, dar c-o tuse uşoară de ied cucuiat, alintat.

 Împărţiri, adunări, aşezări de conuri, mirosuri de galben uscat, arămiu lucios, ieşit din găoace.

E-o toamnă frumoasă şi lungă, iar între noi...inimi din frunze şi joacă.

Omizi pe asfalt, câmpuri de flori de castan. Simetric, aliniat, şerpuit, spiralat de mânuţe mici şi vesele.

Pui mic, mult iubit, cu somn de amiază.

  Iubesc tot ce avem...
şi mai presus,

că ne avem...!

Zi frumoasă

cu leagăn în vânt de toamnă, papucei roz, năzdrăvani,

şi plimbări, alintări, ţopăieli prin grădini adormitoare, mirositoare.

Biscuiţi sub umbrar şi zâmbete.

Sora Cecilia, poveşti despre visuri, misiune caldă pentru copilaşii din sat, grădiniţă şi braţe deschise.

Ar vrea mult mai multe, dar n-o lasă birocraţia.

Mesteceni verticali, orizontali, alb împletit cu negru, ganduri bune, gânduri ne-bune...

hoţi de struguri şi gutui lăsate să prindă galben, până vom reveni...

 portocaliu agăţat, unduit, deasupra ochişorilor mici,

 fluturi, vrăbii, copii vorbăreţi, joc şi senin

zi frumoasă, cu prieteni ce ne-au întâmpinat potrivit sufletului lor, cald şi bun...

 De revăzut, de reîntâlnit!

Neogotic. Septembrie. Noi, fetele...

Castelul de la Miclăuşeni.

Oprire între Iaşi şi Bacău, zbenguit, ascuns, găsit, căldură mare de toamnă vară, cu miros de frunze galbene.

Turnuleţe, prinţese cu nume inventate, ferestre înalte, îngeri serioşi.

Nuci cu gust sălciu şi dulce, iar noi două...prietene!