The true mystery of the world is the visible, not the invisible!
Oscar Wilde

miercuri, 27 iunie 2012

află vești despre noi

Copiii sunt cuminți, cât se poate, la prânz dorm amândoi obligați de-o mamă căpcăun, care le mănâncă picioarele și-i gâdilă până nu mai au aer de râs

Pe Eliza am tuns-o, ieri a fost master cheef în parc, a făcut gogoși din nisip pentru toți copiii, masa gogoșilor, i-am pus să le numere, unuia îi ieșeau 7, altuia 9, ei vreo 11

 Andrei merge prin casă ținându-se de ce apucă. Gângurește deja în propoziții mai lungi, mai ales când îl ceartă Eliza.
Mănâncă harbuz hlizindu-se la mine. Îl iubesc!

 Azi au fost prieteni, au desenat împreună. Fata a făcut o casă, și drumul pe care-a plecat tata cu mașina, și pe noi două în bucătărie cum facem mâncare. Mai nou, ne desenează și gene.


Eu am făcut sirop de zmeură, ziua spui că-i un bombardament de jucării prin casă, le strâng, dar cât m-am întors pe-un picior, ei le împrăștie, le este dor de tine, știu asta, Andrei se uită după mașini și te strigă tea-tea, brrm, brrm, iar Eliza pur și smplu nu vorbește de tine, semn că îi e dor.
și mie îmi este,
 te păstrez printre gene, că acum am gene lungi dintr-un creion verde închis

2 comentarii :