Dragă tată,

Ieri la magazin, Eliza și-a cumpărat un pix și-un caiet, îți scrie scrisori stând pe burtă, scrie cu voce tare, că e cuminte, că și-a făcut cu mama brățări, că vrea să meargă cu mașina ta, uneori când tace înseamnă că-ți spune ceva mult mai intim.

De mâncat, tot nu mănâncă, abia o păcălesc, mi-a spus că vrea gogoși, așa că la prânz am făcut amândouă gogoși, iar tu ai avut una în formă de inimă tăvălită prin zahăr, cică ți-o trimite la pachet. Dacă a mâncat gogoșile? Nu, le-am dus afară în parc. Le-au măncat Andrei și Rareș.

 Andrei e bucuros că merge încet, încet, cu mâinile înainte. Se aplaudă singur. Îi place când vin la noi prietenele Elizei, se uită în sus la ele și strâmbă din nas emoționat. Ieri în parc s-a împrietenit c-o fetiță de vârsta lui. Sonia. S-au jucat unul cu papucii altuia. Încântați.

Eu mă bucur când vin fetițele la Eliza, se face un fel de medelenism la noi în sufragerie, cu Andrei cam nebăgat în seamă, că el e băiat.

 Aseară, după ce-am culcat copiii, m-am uitat la Dr. Oz, știi că-mi place. A fost invitată Oprah și mi-a plăcut ce spunea. Că tot ce contează e să fii bun cu cei din jur, să trăiești momentul și să iluminezi momentul, despre meditație și despre sharing the beauty, ceva de genul că oamenii ar trebui să împărtășească cu cei apropiați tot ce e frumos, muzică, filme, imagini, cuvinte, idei, emoții.

A mai vorbit despre acea vizualizare a viitorului, să ajuți universul, cumva, să te întâmpine cu ceea ce tu vezi pentru tine, și-ți dorești pentru tine, că vizualizarea aduce energie.

Exact despre ce vorbeam noi în mașină, mai știi? ce voiam și noi să facem. Să vedem într-un viitor apropiat, să ne imaginăm și să ne dorim o viață frumoasă împreună, într-un loc mai bun.

Să vizualizăm un timp al nostru, reuniți, într-o casă caldă și cu un nou început.

Te îmbrățișăm cu toții!