linişte

Să ne mai auzim unul pe altul.

Să vorbim. Orice.
Eliza e la tataie, încă îi mai cântă la mulţi ani după petrecerea de ieri. 

Andrei, în premergător, printre picioarele noastre. Gângureşte. Are 3 dinţi şi-un sfert. 

Pe TVR Cultural, Amos Oz spune că vom supravieţui răutăţii doar prin curiozitate, să fim curioşi de aproapele nostru, cum trăieşte, cum e în papucii lui, şi-atunci apare empatia şi bunătatea.

Mergem în martie la Chişinău, ne întâlnim c-un fost prieten din facultate.

 Cu fată sau fără fată? 

Dar îi va plăcea la Chişinău şi la Orhei, în  oraşul medieval de sub pământ, la vinărie, la mănăstirea rupestră. 

Cum să rămână acasă? 
O luăm!

Malul Nistrului e pitoresc, aparatul meu foto e deja încântat.

Doar să fim sănătoşi până atunci.

Duminică. Vânt puternic. Pregătesc scrisorimărţişoare. Pentru prietene dragi.
Uneori, atunci când îmi fac planuri simt că trăiesc. Planurile sunt dătătoare de energie. Te fac mai flexibil, măcar în imaginaţia amorţită.
Mare lucru să te simţi. Să simţi că eşti viu, să vrei să fii viu. Fără să crească buruienile pe tine.

Vreau să vină o primăvară bogată. Cu de toate!