după cină,
de scos copiii sub salcâmi aliniați și de-acum scuturați
să vedem cum apune soarele
câte puțin, câte puțin, rostogol după deal
până nu se mai vede
spectacol de seară
simplu, de respirat,
noi aici, lipiți mână lângă mână lângă mână, broscoii mai într-o parte, în veselă orăcăială de noapte bună,
cu miros de ploaie trecută,
de viață trăită astăzi până la capăt
și mâine din nou, și din nou, odată cu Soarele, dragul meu, și al ei, solară zvăpăiată, minunată.
- Eli, dacă n-ar mai veni soarele mâine dimineață? și ar fi numai noapte și frig, cum ar fi?
- nuuu, ai să vezi ce soare frumos o să fie mâine!
Foarte, dar foarte frumoase fotografiile! Multam, zau ca esti o picatura de normalitate frumoasa pentru mine
RăspundețiȘtergere