brioșe cu brio

Ca s-o țin ocupată, o iau cu mine la bucătărie, e bine că-i place acolo.

La prânz a făcut brioșe simple, că tot aveam o formă din silicon pe care n-am folosit-o niciodată, că e prea mică,
 și s-a gândit s-o folosească ea, mai ales că e numai bună,
 4 porții pentru fiecare câte o bucată.

Le-am mâncat în parc pe iarbă, hhhmmmm, chiar bune!

Ta-su era mândru că nu vor muri de foame în caz că vor fi singuri acasă, și-a lăudat-o:

Eliza, ți-au ieșit niște brioșe tare bune!

Mulțumesc! a mustăcit ea.
 Ba a și mâncat porția ei toată, ea care nu mănâncă dulciuri de casă. Poate că a fost muncită chiar de dânsa?

Azi nu  avrut la grădiniță. Ne-am plimbat prin parc și-am văzut lumea printr-o lentilă roșie. 

Cerul mov, florile galbene erau portocalii, Andrei indian, totul era mai frumos,

 năzdrăvana mea!

și...

Săru`mâna pentru masă!