Sfârşit de iulie

- Uite, Eliza, am venit să-l mai vedem pe Doamne-Doamne, oare ce mai face?

- Pictează!

Poate că Dumnezeu ne pictează fiecare zi aşa cum vrem noi, cu ce culori vrem.

Poate că uneori nu mai vrem nimic şi ne ascundem după frunze de îndoială şi de nepăsare.

Poate că de sus, Dumnezeu ne priveşte blând ghicindu-ne de fiecare dată chipul ascuns.

Şi ne iubeşte aşa cum suntem: gălăgioşi, mofturoşi, plângăcioşi.

Ca un părinte.

Ce ştiu despre credinţa mea e că fiecare zi e o binecuvântare.

E ca un zâmbet de arhanghel cuminte într-o zi de vară.

Viaţa e ca o horă a serafimilor, e o lumină galbenă revărsată peste tot, draga mea!