The true mystery of the world is the visible, not the invisible!
Oscar Wilde

joi, 2 februarie 2012

wondering

mamaaa, noi ne distrăm aici amândoi! 
el e în pătuţ, ea îi face poze cu telefonul meu. şi râd. mă lasă să trebălui pe dincolo. spăl vasele şi-i iubesc. ştiu că peste un timp voi vedea pozele ei de pe telefon, momentul lor de azi, reamintit peste câteva luni. ce dulce va fi. ca un vin lăsat la păstrare.

eu te iubesc pe tine cel mai mult! apoi pe Andrei, apoi pe tata, apoi pe bunica.....
mama, cu oamenii dragi nu facem un clasament, îi iubim pe toţi muult, pentru că sunt familia noastră
bine, îi iubesc pe toţi, da` pe tine de 2 ori.

sunt tot -20 de grade. visez la dealuri şi păduri. cum o să hoinărim toată ziulica.
Andrei crede că asta e toată lumea noastră. casa, 2 camere, prin maşină, prin magazine. 
dar nuuuu, pui mic! 
lumea e mare, nu e doar atât. e frumoasă, am să-ţi arăt. doar să mai avem puţină răbdare!

prin toamnă Andrei vedea păsările, uite, vrăbiuţele, cip, cip! şi cerul, şi norii. îmi plăcea să i le arăt, la fel ca şi la primul copil. asta ne ţine în viaţă, faptul că ne minunăm mereu şi mereu de lumea noastră, că ne bucurăm de tot ce ne înconjoară, ca nişte copii.
 sunt sigură.


acum are 3 dinţi, râde asimetric şi blând, gângureşte ta-taaa, da-daaa toată ziua, e bun şi vesel. ea în schimb trece de la o stare la alta, nu are răbdare, le vrea pe toate odată, apoi tot ea îmi spune bine, aştept, că nu ai 10 mâini, replica mea. nu am, Eli, chiar de-aş avea nu mi-ar ajunge pentru voi, ştiu asta. nu se poate ca toate să fie bune şi la timp şi imediat şi acolo, aşa cum ai vrea. viaţa nu e doar o linie dreaptă, ca o bandă pe care toate curg leneş spre tine. nuuu! e ca un un zig-zag. un suiş, coborâş. aşa ca pe fişele tale de ieri. 



trebuie să urci, să cobori, să urci, să guşti înălţimile şi văile. ăsta e tot farmecul zilelor, drumul prea lin e pentru leneşi. te-ai plictisi de la el. ai deveni insensibilă şi apatică, ca într-o amorţire. să nu-l alegi!

aştep căldura. si o mare minunare de viaţa de afară. vreau gândăcei, fir de iarbă, pământ, aer.

atunci voi vedea pozele pe care i le-a făcut lui Andrei. din timpul în care hibernam în casă unul lângă altul. 

4 comentarii :

  1. Hello, dragilor! Posturile voastre calde si bune si datatoare de iubire sunt perfecte pentru ce vreme e afara. O sa vina ea si primavara, dar acum trebuie sa o respectam pe Coana Iarna, e timpul ei! Ne ascundem in haine groase, in casa calduroasa unde facem prajiturici si briosele, placintele si ceai pentru gat bolnavior. Facem si desfacem piese de lego, povestim, ne iubim si nu uitam sa ne bucuram! Sa ne auzim cu bine, oameni frumosi! Cu drag, Roxana

    RăspundețiȘtergere
  2. Roxule, stiu c-o sa vina, dar mai trepidez a nerabdare, of, asa-s eu, mai solara. Spor la prajituri si la imbratisari! Sa va faceti bine, sa fiti bine! Drag!

    RăspundețiȘtergere
  3. Cand esti nascuta? Vara? Daca da, e firesc sa alergi dupa soare si cald!!!|Uite, baietul meu iubeste iarna ca a venit intr-un ianuarie pe lume. Eu ador primavara ca-s venita in aprilie. Sa ne auzim cu bine!

    RăspundețiȘtergere
  4. in februarie, iubesc iarna, dar nu una eterna, asa, de-o plimbare, doua :)

    RăspundețiȘtergere