39 cu 4 şi 36 cu 6

5 ianuarie

au venit bolile, înciudatele, că prea ne era a bine şi a sănătate, of, entercolitele şi faringitele, de înfierbântat fetiţă mică, speriată, de ţinut mamă trează, acolo, cu mâna pe frunte, cu urechile la celălalt, şi mai mic, de mângâiat, nedormit şi liniştit, de alungat cu siropuri şi huşi, huşi pe geam, fugi de la noi, boală urâtă, n-avem copii de dat pe mâna ta, lasă-ne cu 39-ul tău gradat, tremurat.

vrem alte cifre, 

36 cu 6, de zis La mulţi ani, cântat pe şoptite, de sub pătură, 

La mulţi ani, tata! e ziua ta, faci muulţi ani, e mult de numărat până la 36, eu am numai 3,

 şi La mulţi ani, Andrei, frăţiorule, tu ai 6 luni, 

fix azi,

 zi cu 5, 

norocoasă, bucuroasă...

i-am făcut o carte, cu declaraţii, cu desene de mamă nepricepută, dar după spusele ei, de dragoste fiicească, că îl iubeşte pe tata cel mai mult, că el o alintă mereu şi mereu şi mereu...

i-a dat-o aseară, el a zâmbit la fiecare desen, ea l-a pupat şi i-a încălzit obrajii de febră, 

mai mergem să mâncăm cu beţele? aşa era vorba, de ziua lui duce fetele la restaurant chinzesc, 

nu, tati, eşti tare bolnavă, când o să te faci bine...

dar atunci nu mai e ziua ta, 

ba o să fie, o s-o mutăm...

La mulţi ani, bunul meu, drag, că ne-a fost să tot fim împreună, să ne despărţim, să ne-mpăcăm, să facem copii frumoşi, să trăim fiece zi, eu cu-ntrebări, cu planuri, cu visuri, tu cu picioarele pe pământ, balansul meu, capricorn raţional, cerebral. Liniştea mea, încrederea, farmecul zilelor cu zăpăceala firii tale, fără de care n-aş mai putea trăi.

Si la multe luni, boţ mic, Andei răsfăţat, rotundul meu, împlinirea şi perechea copilăriilor noastre, băiatul meu, să creşti mare şi simplu, modest, iubitor, deschis tuturor, la toate, la tot! Si sa ma chemi oricand vei avea nevoie de mine, asa cum o faci acum, gangurit, bisilabic, apasat, mam-mam!

Vă iubesc, să-mi fiţi sănătoşi!