25 ianuarie
Dimineaţă, televizorul aprins. Undeva prin Thailanda, pe un munte, un Buddha comercial. Buddha tonomat. Dacă bagi o monedă în corpul înţeleptului, acesta îţi selectează o maximă potrivită doar ţie, în funcţie de cum a căzut banul în maşinăria sfântă.
Azi am fost cu amândoi acasă că ea nu mai vrea deloc la grădiniţă. Am făcut de toate, chiar de toate, jucat, înşirat, râs, lovit Andrei, plâns, făcut mâncare, mâncat, strâns, baie lui, el adormit, ea nu şi nu, enervat, îmbrăcat ea, îmbrăcat el, îmbrăcat eu, dus balet şi dus la medicul de familie pentru vaccinul lui de 6 luni. Cu eterna şi fascinanta atenţie, o ciocolată, o cafea, cevadegenu`, că aşa au fost învăţate madamele, ca să nu facă injecţia chiar vorbind la telefon sau uitându-se pe geam, eu nu-i duc nimic, mi-am zis înciudată, să le ajungă asigurarea! ai curaj să nu cumperi o cutie de bomboane? gândeşte-te că asta o va simţi băiatul pe pielea lui, că el primeşte azi 2 injecţii! a râs el.
A fost o zi grea, lungă, cu ninsoare denusemaioprea, cu stat în casă, cu pregătit, strâns, şi cât ne-am învârtit pe aici a fost iar ca la-nceput, adică împrăştiate şi amestecate, cu ei peste mine, el plângăcios de 2 dinţi de sus, ea nervoasă că n-o las să se ducă la Iaşi, la bunici să se dea cu sania...şi din alte câteva motive inventate.
Ha, na, să-mi zică şi mie marele Buddha, dacă-i bag o fisă, ce sfat îmi va da?
Aha, să iau poziţie de lotus în mijlocul lor, uşor timidă, cu privirea în jos şi zâmbet finuţ, reţinut?
Mulţumesc, o să încerc, înţeleptule!
Ce poate fi mai rău de atât? În cele din urmă, dacă-şi vor vedea mama aşa, vor adormi într-un final, nu?
Azi ne-am jucat de-a prinţesele, am făcut un carnaval la palatul nostru de la apartamentul 5.
Cum vrei să te cheme? îmi zice ea, Păiiii, Cenusăreasa, bâjbâi eu, Nuuu, nu se poate, că e luat!, Belle! Nici ăsta, e luat şi ăsta de prinţesa din Frumoasa şi Bestia. Atunci...şi caută repede pe net nume de prinţese, am găsit un generator de astfel de nume, de savurat, dulci, gen, Liuliuca, Sefora, Alişia, cam aşa ne-a chemat pe noi, pe la ora 11, cât Andrei dormea.
Cum vrei să te cheme? îmi zice ea, Păiiii, Cenusăreasa, bâjbâi eu, Nuuu, nu se poate, că e luat!, Belle! Nici ăsta, e luat şi ăsta de prinţesa din Frumoasa şi Bestia. Atunci...şi caută repede pe net nume de prinţese, am găsit un generator de astfel de nume, de savurat, dulci, gen, Liuliuca, Sefora, Alişia, cam aşa ne-a chemat pe noi, pe la ora 11, cât Andrei dormea.
Cât a costat fericirea ei de azi?
8 lei!
O mască luată sâmbătă de la Slănic.
Şi fericirea lui Andrei?...Tot cam 8 lei. O ciocolată amăruie!
Urmaresc de ceva timp aceasta pagina ,desii nu am scris nimic pana azi i-mi place foarte mult felul in care se descrie o zii din viata acestei familii ,este intradevar foarte greu cu doi copilasi mici si eu am doi copilasi un pic mai maricei dar cred ca este si foarte frumos ,la vremea la care copiii erau mai micuti de un mare ajutor a fost o buna pritena si vecina cu care faceam schimbul cu copiii ,de dimineata eu aveam grija de doi copii (cel mare al meu era la scoala ,dupa masa eu faceam teme cu baiatul ,fetele erau la vecina ,cam asa am dus-o vreo catva ani unde pe parcurs a mai aparut o fetita a vecinei,chiar daca jumatate a zilei sau uneori o zii intreaga aveam 3 si mai tarziu 4 copii cealalta parte a zilei eram mult mai LIBERA,aveam putin timp de odihna ,acum sunt mai mari insa obisnuintele nu dispar ,de obicei se intalnesc dupa lectii ,fiind aproape toti la scoala (fetita cea mica a vecinei mai are anul acesta gradinita )
RăspundețiȘtergere